Fișă
- Denumire latină
- Triangulum Australe (TrA)
- Cea mai strălucitoare stea
- Atria (α TrA)
- Magnitudine aparentă
- 1,91 mag
- Catalogul Hipparcos
- HIP 82273
- Suprafață
- 110 deg² (locul 83 din 88)
- Ascensie dreaptă
- 14h 56m 01s până la 17h 13m 53s
- Declinație
- -70° 30' 42'' până la -60° 15' 52''
- Constelații vecine
- Echerul, Compasul, Pasărea Paradisului, Altarul
Vizibilitate
Constelația Triunghiul Austral
Triunghiul Austral este o constelație a emisferei sudice. Cea mai strălucitoare stea a sa este α Trianguli Australis, numită și Atria, un nume artificial format din denumirea latină „Alpha Trianguli Australis”. Tot astfel au apărut numele celei de-a doua și celei de-a treia stele ca strălucire: Beta Trianguli Australis se numește și Betria, iar Gamma Trianguli Australis, Gatria.
Triunghiul Austral este mult mai luminos, dar ceva mai mic decât corespondentul său nordic, constelația Triunghiul. Atria, Betria și Gatria formează un triunghi isoscel. Fiind stele de magnitudinile 2 și 3, se văd ușor cu ochiul liber. Constelația se găsește cel mai simplu cu ajutorul lui Rigil Kentaurus, cea mai strălucitoare stea a Centaurului și a treia cea mai strălucitoare stea de pe cer: la est de ea se află Triunghiul Austral.
Istorie
În timp ce constelațiile emisferei nordice erau cunoscute încă din Antichitate și se sprijină pe cele mai diverse mitologii, multe constelații ale emisferei sudice au rămas multă vreme fără nume. Abia în secolul al XVI-lea au început astronomii să se ocupe de ele. Între 1595 și 1597, navigatorii olandezi Pieter Dirkszoon Keyser (cârmaci-șef) și Frederick de Houtman (fratele căpitanului) au cartografiat firmamentul sudic în cursul unei expediții, din însărcinarea lui Petrus Plancius. Influențați de experiențele călătoriei lor spre Indiile de Est, au denumit o duzină de constelații: Cameleonul, Musca, Peștele Zburător, Indianul, Cocorul, Pasărea Paradisului, Păunul, Phoenix, Peștele de Aur, Hidra Australă, Triunghiul Austral și Tucanul. Despre un triunghi remarcabil a relatat pentru prima dată navigatorul italian Amerigo Vespucci în anul 1503, dar pe atunci acesta nu a fost inclus în niciun atlas stelar. Aproape un secol mai târziu, Keyser și de Houtman l-au schițat pentru prima dată, în timp ce explorau insulele Indiilor de Est. Astronomul olandez Petrus Plancius desenase deja în 1589 un triunghi pe un glob ceresc, însă într-un loc greșit. Pe baza observațiilor celor doi navigatori, a preluat în 1598 constelația, corectată, pe globul său ceresc, dar a ales pentru ea alte stele decât ei. În 1603, astronomul german Johann Bayer a inclus constelația pentru prima dată, cu numele ei actual, „Triangulum Australe”, în atlasul său ceresc „Uranometria”. Mai târziu, astronomul francez Nicolas-Louis de Lacaille (1713–1762) a redenumit-o pentru scurt timp „Libella” (nivelă; un precursor al nivelei cu bulă), dar această denumire nu s-a impus.
