Constelația Lupul

Lupul (Lupus)
Lupul · Cea mai strălucitoare stea: α LupiVezi constelația în registrul stelelor

Fișă

Denumire latină
Lupus (Lup)
Cea mai strălucitoare stea
α Lupi (α Lup)
Magnitudine aparentă
2,30 mag
Catalogul Hipparcos
HIP 71860
Suprafață
334 deg² (locul 46 din 88)
Ascensie dreaptă
14h 17m 48s până la 16h 08m 37s
Declinație
-55° 34' 48'' până la -29° 50' 16''
Constelații vecine
Balanța, Hidra, Centaurul, Compasul, Echerul, Scorpionul

Vizibilitate

Cerul nordicBerlin
Cerul sudicSydney
vizibilăparțial vizibilănevizibilăora 22, ora locală, în cel puțin o zi a lunii

Constelația Lupul

Lupul este o constelație a emisferei sudice. Cea mai strălucitoare stea a sa este α Lupi. În fața ei se află a doua cea mai strălucitoare stea a constelației, β Lupi. Steaua β Lupi este o stea fierbinte, alb-albăstruie, cu circa nouă mase solare. Într-un viitor îndepărtat, când i se va epuiza hidrogenul din nucleu, se va umfla, devenind o supergigantă roșie. Atunci, lupul pe care centaurul pare să-l străpungă cu o suliță va avea o labă roșie.

Istorie și mitologie

Constelația Lupul este cunoscută oamenilor încă din Antichitate. De-a lungul mileniilor, cele mai diferite popoare au asociat cu ea cele mai diverse povești și mitologii. Astfel, arabii cunoșteau constelația ca leoaică sau leopard, sirienii din valea Eufratului ca Zibu (animalul morții), grecii ca Therion (fiara sălbatică), iar romanii ca Bestia (bestia). În plus, în Antichitate constelația a fost adesea asociată cu constelația Centaurul. Se spunea că acesta ar fi depus pe altar (constelația Altarul) un animal de jertfă, pe care îl străpunsese cu o lance. Totuși, nu există nicio mitologie antică în această privință, astfel încât acest mit nu s-a putut menține în timp. Cel mai târziu atunci când astronomul francez Nicolas-Louis de Lacaille (1713–1762) a așezat constelația Echerul între constelația Centaurul și constelația Altarul, acest mit a dispărut definitiv.

Babilonienii (în Irakul de azi), în schimb, cunoșteau constelația drept Ur-Idim (câinele turbat). Din scrieri de pe la 2000 î.Hr. s-au păstrat descântece care trebuiau să ocrotească de mușcăturile unui Ur-Idim. Mușcăturile Ur-Idimului ar fi provocat o boală cu sfârșit mortal, care, foarte probabil, poate fi pusă pe seama turbării.

În anul 1603, în epoca Renașterii, constelația a fost fixată definitiv drept Lupul de astronomul german Johann Bayer, în atlasul său ceresc Uranometria. El l-a desenat pentru prima dată în forma sa de azi. Totuși, Bayer a desenat multe figuri din spate în loc de din față, astfel încât descrierile mai vechi ale stelelor, precum „mâna dreaptă” sau „piciorul stâng”, nu se mai potriveau cu desenele sale.