Fișă
- Denumire latină
- Camelopardalis (Cam)
- Cea mai strălucitoare stea
- β Camelopardalis (β Cam)
- Magnitudine aparentă
- 4,02 mag
- Catalogul Hipparcos
- HIP 23522
- Suprafață
- 757 deg² (locul 18 din 88)
- Ascensie dreaptă
- 3h 15m 36s până la 14h 27m 08s
- Declinație
- +52° 39' 56'' până la +86° 05' 51''
- Constelații vecine
- Ursa Mică, Cefeu, Cassiopeia, Perseu, Vizitiul, Linxul, Ursa Mare, Dragonul
Vizibilitate
Constelația Girafa
Girafa este o constelație a emisferei nordice. Este circumpolară față de Polul Nord. Asta înseamnă că stelele sale se află atât de aproape de polul ceresc, încât, văzute din Berlin, nu apun niciodată. Astfel, constelația se află acolo deasupra orizontului pe tot parcursul anului.
Constelația se află între constelațiile proeminente Ursa Mare, Vizitiul, Cassiopeia și Steaua Polară din constelația Ursa Mică, exact acolo unde cerul nopții pare să fie gol. Numai în condiții optime un observator atent poate descoperi cu ochiul liber câteva stele în acest loc.
Cea mai strălucitoare stea a sa este β Camelopardalis, care are o magnitudine aparentă de abia 4,02 mag. Chiar și cu un telescop mic se poate vedea însă că β Camelopardalis este o așa-numită stea dublă optică. O stea principală gălbuie, aflată la aproximativ 840 de ani-lumină, și o stea însoțitoare de un alb strălucitor sunt apropiate doar în aparență.
Istorie
Teologul, astronomul și cartograful olandez Petrus Plancius a conceput în anul 1612 un glob ceresc pe care figurau câteva constelații noi, lipsite de stele strălucitoare.
Jacob Bartsch, care a preluat constelația în 1624, vedea în Girafă cămila pe care Rebeca a călărit până la viitorul ei soț, Isaac, al doilea fiu al lui Avraam (Geneza 24). În Antichitate, girafa era considerată o încrucișare între cămilă (capul de cămilă) și leopard (petele de leopard). Din acest motiv poartă până astăzi numele latin Camelopardalis.
