Constelația Eridanul

Constelația Eridanul

Constelația Eridanul este o constelație a emisferei sudice. Este parțial circumpolară față de Polul Sud. Asta înseamnă că unele dintre stelele sale se află atât de aproape de polul ceresc, încât, văzute din Sydney, nu apun niciodată. Astfel, o parte a constelației se află acolo deasupra orizontului pe tot parcursul anului.

Constelația Eridanul ar reprezenta marele fluviu de la capătul lumii sau fluviul lumii de dincolo. Cea mai strălucitoare stea a sa, aflată la capătul sudic, poartă numele arab Achernar (capătul fluviului). Este a noua cea mai strălucitoare stea de pe firmament, dar este vizibilă doar în emisfera sudică și la cele mai sudice latitudini ale emisferei nordice.

Mitologie

Faeton era fiul zeului soarelui, Helios. Într-o zi, și-a convins tatăl să-i împrumute carul soarelui. Helios, căruia ideea nu-i surâdea întru totul, i-a poruncit să nu părăsească drumul stabilit pe cer. La răsăritul soarelui, Faeton a sărit în carul soarelui, de aur și împodobit cu nestemate, tras de patru cai. Caii au observat imediat că nu Helios era în car și au țâșnit din loc. Faeton nu avea nici puterea, nici iscusința de a-i struni. Prins în carul care se clătina, departe de drum, a trebuit să privească neputincios cum atingea stelele Carului Mare (din constelația Ursa Mare). Din cauza frecării, acestea s-au încins atât de tare, încât constelația Dragonul, care dormea alături, s-a trezit și a șuierat furioasă. Când apoi și constelația Scorpionul și-a ridicat amenințător acul veninos, Faeton a scăpat frâiele de spaimă. Carul soarelui a coborât mult, astfel încât Pământul a luat foc și amenința să ardă. Potrivit mitografilor, Libia a devenit astfel deșert, mările din această regiune au secat, iar etiopienii și-au căpătat pielea întunecată. Zeus a sosit în grabă, plin de mânie, pentru a împiedica alte catastrofe, și l-a doborât pe Faeton cu un fulger. Acesta a căzut ca o stea căzătoare în râul Eridan. Curând după aceea au trecut pe acolo argonauții (mitologia legată de corabia Argo). Li s-a înfățișat o priveliște îngrozitoare: i-au văzut trupul încă fumegând și păsările care, zburând pe deasupra, cădeau moarte din cer din cauza fumului înțepător.

Prietenul lui Faeton, regele Cycnus, a fost nespus de îndurerat de moartea lui timpurie și a rătăcit de atunci înainte, mâhnit, pe malul Eridanului. Zeii s-au îndurat în cele din urmă de el și l-au așezat pe cer sub chip de lebădă.