Fișă
- Denumire latină
- Coma Berenices (Com)
- Cea mai strălucitoare stea
- β Comae Berenices (β Com)
- Magnitudine aparentă
- 4,26 mag
- Catalogul Hipparcos
- HIP 64394
- Suprafață
- 387 deg² (locul 42 din 88)
- Ascensie dreaptă
- 11h 58m 25s până la 13h 36m 07s
- Declinație
- +13° 18' 14'' până la +33° 18' 27''
- Constelații vecine
- Câinii de Vânătoare, Ursa Mare, Leul, Fecioara, Boarul
Vizibilitate
Constelația Părul Berenicei
Părul Berenicei este o constelație a emisferei nordice. Cea mai strălucitoare stea a acestei constelații este β Comae Berenices. Steaua Diadem (α Com), al cărei nume amintește de bijuteriile din părul reginei Berenice a Egiptului, este doar cu puțin mai slabă. Ea reprezintă vârful pletelor din constelație.
Merită menționate în mod deosebit Roiul de stele Coma (Mel 111) și Roiul de galaxii Coma (Abell 1656-Coma-Cluster). Multe stele ale constelației Părul Berenicei aparțin Roiului de stele Coma, aflat la circa 280 de ani-lumină. Acest roi deschis de stele este alcătuit din 37 de stele individuale și, în condiții optime, poate fi văzut cu ochiul liber. Roiul de galaxii Coma, în schimb, este o aglomerare uriașă de peste 1.000 de galaxii, aflată la circa 320 de milioane de ani-lumină. Din păcate, din cauza distanței, poate fi observat doar cu un telescop.
Istorie și mitologie
În Grecia antică, această constelație a fost socotită la început parte a constelației Leul. Ea reprezenta vârful cozii acestuia. Drept constelație de sine stătătoare a înfățișat-o pentru prima dată cartograful german Caspar Vopel în 1536, pe globul său ceresc; în 1551 a preluat-o și geograful și cartograful olandez Gerardus Mercator (1512–1594) pe globul său ceresc. Când Tycho Brahe, un astronom danez, a inclus-o puțin mai târziu într-una dintre lucrările sale, constelația a fost considerată definitiv stabilită.
Berenice a fost în secolul al III-lea î.Hr. o regină a Egiptului. Era căsătorită cu regele Ptolemeu al III-lea al Egiptului, a cărui soră se numea tot Berenice. Sora regelui era măritată cu seleucidul Antioh al II-lea. După moartea soțului ei, a fost prinsă în lupte pentru tron și s-a aflat astfel în pericol de moarte. De aceea și-a rugat fratele, pe regele Ptolemeu al III-lea, să-i vină în ajutor cu armata sa. Ptolemeu al III-lea a pornit atunci la război pentru sora sa. Regina Berenice, foarte îngrijorată pentru soțul ei, i-a făgăduit zeiței Afrodita (zeița iubirii, a frumuseții și a dorinței) că își va jertfi părul dacă soțul ei se va întoarce teafăr și victorios. Din păcate, Ptolemeu al III-lea nu și-a mai putut salva sora, dar s-a întors victorios și sănătos în Egipt. Regina Berenice și-a împlinit atunci promisiunea și și-a depus părul într-un templu de la Capul Zephyrium, lângă Alexandria. Chiar a doua zi, părul ei dispăruse din templu. În același timp, astronomul curții, Conon din Samos, a observat răsărirea multor stele noi la est de constelația Leul și la nord de constelația Fecioara. Prin urmare, s-a considerat că Afrodita găsise părul Berenicei atât de frumos, încât îl așezase îndată pe firmament.
