Constelația Mașina Pneumatică

Mașina Pneumatică (Antlia)
Mașina Pneumatică · Cea mai strălucitoare stea: α AntliaeVezi constelația în registrul stelelor

Fișă

Denumire latină
Antlia (Ant)
Cea mai strălucitoare stea
α Antliae (α Ant)
Magnitudine aparentă
4,25 mag
Catalogul Hipparcos
HIP 51172
Suprafață
239 deg² (locul 62 din 88)
Ascensie dreaptă
9h 26m 56s până la 11h 05m 55s
Declinație
-40° 25' 29'' până la -24° 32' 33''
Constelații vecine
Hidra, Busola, Velele, Centaurul

Vizibilitate

Cerul nordicBerlin
Cerul sudicSydney
vizibilăparțial vizibilănevizibilăora 22, ora locală, în cel puțin o zi a lunii

Constelația Mașina Pneumatică

Mașina Pneumatică este o constelație a emisferei sudice. Cea mai strălucitoare stea a sa este α Antliae, care are o magnitudine aparentă de abia 4,25 mag. Se află în apropierea constelației Corabia Argo, care încă din Antichitate se număra printre cele mai cunoscute constelații ale cerului sudic. Astronomii secolului al XVIII-lea au împărțit însă corabia Argo în trei părți, deoarece li se părea prea mare și prea greu de cuprins cu privirea. Astfel au apărut carena (Carina), pupa (Puppis) și velele (Vela) corăbiei. Mașina Pneumatică se află la nord de constelația Velele.

Istorie

Teologul francez Nicolas-Louis de Lacaille, care și-a dedicat viața astronomiei, geodeziei și matematicii, a introdus 14 constelații noi ale emisferei sudice. În anul 1750 a pornit într-o călătorie de patru ani la Capul Bunei Speranțe, printre altele pentru a observa constelațiile cerului sudic. Cu acest prilej a catalogat aproape 10.000 de stele. Nicolas-Louis de Lacaille și-a denumit noile constelații mai ales după instrumente tehnice. Astfel au apărut constelațiile Sculptorul, Cuptorul, Dalta, Mașina Pneumatică, Pictorul, Microscopul, Reticulul, Octantul, Orologiul, Busola, Platoul, Telescopul, Echerul și Compasul. În plus, a împărțit marea constelație antică a corăbiei Argo în trei constelații: Carena, Pupa și Velele. Catalogul său de stele ale cerului sudic a apărut în 1763, la un an după moartea sa, sub titlul „Coelum Australe Stelliferum”. Cele 14 constelații noi ale sale au în comun faptul că sunt alcătuite din stele relativ slabe.

Inginerul și fizicianul german Otto von Guericke a inventat pompa de aer în anul 1650. Câțiva ani mai târziu, în 1658/59, naturalistul irlandez Robert Boyle și fizicianul englez Robert Hooke au perfecționat pompa de aer. Nicolas-Louis de Lacaille a fost atât de entuziasmat de invenția pompei de aer, încât a denumit o constelație după ea. A numit-o „Antlia Pneumatica”.