
Fișă
- Denumire latină
- Canis Major (CMa)
- Cea mai strălucitoare stea
- Sirius (α CMa)
- Magnitudine aparentă
- -1,44 mag
- Catalogul Hipparcos
- HIP 32349
- Suprafață
- 380 deg² (locul 43 din 88)
- Ascensie dreaptă
- 6h 11m 36s până la 7h 27m 54s
- Declinație
- -33° 15' 02'' până la -11° 01' 49''
- Constelații vecine
- Licornul, Iepurele, Porumbelul, Pupa
Vizibilitate
Constelația Câinele Mare
Câinele Mare este o constelație a emisferei sudice. Pieptul său este încununat de cea mai strălucitoare stea a cerului, α Canis Majoris, în greacă Sirius (cel care pârjolește). Pe cer par mai strălucitoare doar Soarele, Luna și câteva planete.
Câinele Mare se găsește ușor: cele trei stele strălucitoare ale Centurii lui Orion indică, spre sud-est, direct spre Sirius.
Mitologie
Încă din Antichitate, Câinele Mare are o însemnătate deosebită, chiar dacă diferită de la un popor la altul. Egiptenii venerau steaua Sirius ca zeița Sopdet (în greacă Sothis), care s-a contopit cu Isis. Potrivit cunoștințelor actuale, ei nu vedeau un câine în aceste stele; abia grecii și romanii au făcut din ele Câinele Mare. Sopdet vestea în iulie, odată cu răsăritul lui Sirius, revărsarea anuală a Nilului și, prin aceasta, sfârșitul unei lungi perioade de secetă. Pentru greci, în schimb, răsăritul lui Sirius marca începutul marii arșițe de vară, în care pământul se usca. Romanii au numit aceste zile, cele mai fierbinți ale anului, după Steaua Câinelui, „zilele caniculare”. Astăzi, din cauza precesiei axei Pământului, Sirius răsare la latitudinile noastre abia la sfârșitul lui august, în zorii dimineții; pe cerul de seară poate fi văzut mai ales în lunile de iarnă.
Câinele Mare apare și în alte legende grecești, de pildă în cea cunoscută despre Zeus și Europa. Zeus se îndrăgostise de Europa, fiica regelui Agenor al Feniciei. A luat chipul unui taur cu o blană albă minunată și coarne strălucitoare și s-a amestecat printre vitele din cireada tatălui ei. Încântată, Europa a împodobit taurul cu flori și s-a așezat chiar pe spatele lui. Zeus a alergat spre mare și a înotat cu ea până în Creta. Abia acolo i-a dezvăluit Europei înspăimântate adevăratul său chip și a copleșit-o cu nenumărate daruri, printre care și câinele Laelaps, nemuritor și nesfârșit de iute. Europa l-a lăsat moștenire fiului ei, care l-a dat mai departe vânătoarei Procris. Când soțul ei, Cefal, a ucis-o din greșeală la o vânătoare, Laelaps a trecut în stăpânirea lui. Cefal l-a luat cu el la Teba, unde făcea ravagii o vulpe hrăpăreață pe care nimeni nu o putea prinde. Astfel, câinele căruia nu-i scăpa nimic a vânat vulpea care nu putea fi prinsă, iar vulpea i-a scăpat mereu în ultima clipă. În cele din urmă, Zeus s-a îndurat, a prefăcut ambele animale în piatră și l-a așezat pe Laelaps pe cer drept constelația Câinele Mare.
