Constelația Indianul

Indianul (Indus)
Indianul · Cea mai strălucitoare stea: α IndiVezi constelația în registrul stelelor

Fișă

Denumire latină
Indus (Ind)
Cea mai strălucitoare stea
α Indi (α Ind)
Magnitudine aparentă
3,11 mag
Catalogul Hipparcos
HIP 101772
Suprafață
294 deg² (locul 49 din 88)
Ascensie dreaptă
20h 28m 41s până la 23h 27m 59s
Declinație
-74° 27' 16'' până la -44° 57' 32''
Constelații vecine
Microscopul, Săgetătorul, Telescopul, Păunul, Octantul, Tucanul, Cocorul

Vizibilitate

Cerul nordicBerlin
Cerul sudicSydney
vizibilăparțial vizibilănevizibilăora 22, ora locală, în cel puțin o zi a lunii

Constelația Indianul

Indianul este o constelație a emisferei sudice. Este parțial circumpolară față de Polul Sud. Asta înseamnă că unele dintre stelele sale se află atât de aproape de polul ceresc, încât, văzute din Sydney, nu apun niciodată. Astfel, o parte a constelației se află acolo deasupra orizontului pe tot parcursul anului. Cea mai strălucitoare stea a sa este α Indi, care reprezintă trupul indianului. Steaua ε Indi, aflată la puțin sub 12 ani-lumină, este una dintre cele mai apropiate vecine ale Soarelui. În jurul ei orbitează două pitice maronii și o gigantă gazoasă, pe care telescopul spațial James Webb a fotografiat-o direct în 2024.

Constelația Indianul se află la sud-vest de constelația Cocorul și se întinde până la constelația Octantul, care se află la polul sud ceresc. Constelația Octantul este corespondentul sudic al constelației Ursa Mică din emisfera nordică. În această constelație se află steaua polară sudică, σ Octantis. Datorită apropierii sale de Polul Sud, este singura stea a emisferei sudice ce rămâne mereu în același loc pe cer.

Istorie

În timp ce constelațiile emisferei nordice erau cunoscute încă din Antichitate și se sprijină pe cele mai diverse mitologii, multe constelații ale emisferei sudice au rămas multă vreme fără nume. Abia în secolul al XVI-lea au început astronomii să se ocupe de ele. Între 1595 și 1597, navigatorii olandezi Pieter Dirkszoon Keyser (cârmaci-șef) și Frederick de Houtman (fratele căpitanului) au cartografiat firmamentul sudic în cursul unei expediții, din însărcinarea lui Petrus Plancius. Influențați de experiențele călătoriei lor spre Indiile de Est, au denumit o duzină de constelații: Cameleonul, Musca, Peștele Zburător, Indianul, Cocorul, Pasărea Paradisului, Păunul, Phoenix, Peștele de Aur, Hidra Australă, Triunghiul Austral și Tucanul.

Cei doi navigatori olandezi s-au deplasat mai ales prin Oceanul Indian și, probabil, nu au pus niciodată piciorul în America. Așadar, nu e de mirare că figura acestei constelații este adesea văzută și ca un locuitor al Indiei. Pe hărțile vechi ale cerului, ea este înfățișată ca un indigen cu săgeți sau sulițe în mâini. Nu se știe sigur dacă era vorba de un amerindian sau de un locuitor al Indiilor de Est. Drept model pentru această constelație au servit, probabil, amerindienii pe care navigatorul portughez Magellan i-a întâlnit la începutul secolului al XVI-lea în Patagonia și în Țara de Foc.