Fișă
- Denumire latină
- Lacerta (Lac)
- Cea mai strălucitoare stea
- α Lacertae (α Lac)
- Magnitudine aparentă
- 3,76 mag
- Catalogul Hipparcos
- HIP 111169
- Suprafață
- 201 deg² (locul 68 din 88)
- Ascensie dreaptă
- 21h 57m 30s până la 22h 57m 52s
- Declinație
- +35° 09' 56'' până la +56° 55' 05''
- Constelații vecine
- Cefeu, Lebăda, Pegas, Andromeda, Cassiopeia
Vizibilitate
Constelația Șopârla
Șopârla este o constelație a emisferei nordice. Este parțial circumpolară față de Polul Nord. Asta înseamnă că unele dintre stelele sale se află atât de aproape de polul ceresc, încât, văzute din Berlin, nu apun niciodată. Astfel, o parte a constelației se află acolo deasupra orizontului pe tot parcursul anului. Cea mai strălucitoare stea a sa, α Lacertae, formează împreună cu stelele β Lacertae și 4 Lacertae capul șopârlei.
Cea mai strălucitoare stea a constelației Șopârla, α Lacertae, se află la nord-est de cea mai strălucitoare stea a constelației Lebăda, steaua Deneb. Constelația Lebăda este adesea numită și „Crucea Nordului”. Cele mai strălucitoare cinci stele ale sale formează o cruce. Cea mai strălucitoare dintre ele simbolizează coada lebedei. Ea este un bun punct de plecare pentru a găsi constelația Șopârla. Șopârla a devenit celebră datorită lui BL Lacertae: în 1929, Cuno Hoffmeister a crezut că obiectul este o stea variabilă. În realitate, este nucleul activ al unei galaxii aflate la circa 900 de milioane de ani-lumină, după care este numită astăzi o întreagă clasă de astfel de obiecte.
Istorie
Constelația Șopârla este alcătuită din stele relativ slabe. Ele nu poartă nume deosebite și nu există nici legende despre această parte a firmamentului. Constelația Șopârla a fost introdusă pentru prima dată de Johannes Hevelius (astronom și întemeietor al cartografiei Lunii) în anul 1690, în atlasul său stelar „Firmamentum Sobiescianum”. Hevelius i-a dat și un al doilea nume, „Stellio”, după agama stelată (Hardun), o specie de șopârlă. Acest al doilea nume nu s-a putut însă impune.
Nici alte propuneri de denumire a acestei constelații nu s-au putut impune. Astfel, astronomul francez Augustin Royer voia încă din anul 1679 să numească această constelație, în onoarea regelui de atunci, Ludovic al XIV-lea, „Sceptrum (Sceptrul)” sau „Mâna Dreptății”. Constelația urma să simbolizeze mâna Justiției cu sceptrul francez.
În anul 1787, astronomul german Johann Elert Bode a încercat să-i ridice un monument regelui Prusiei Frederic cel Mare, care murise cu puțin timp înainte. El a numit constelația „Honores Friderici (Onorurile lui Frederic)”. Dar și propunerea sa a eșuat. Astăzi, constelația este cunoscută doar ca Șopârla.
