Fișă
- Denumire latină
- Sextans (Sex)
- Cea mai strălucitoare stea
- α Sextantis (α Sex)
- Magnitudine aparentă
- 4,49 mag
- Catalogul Hipparcos
- HIP 49641
- Suprafață
- 314 deg² (locul 47 din 88)
- Ascensie dreaptă
- 9h 41m 05s până la 10h 51m 30s
- Declinație
- -11° 39' 44'' până la +6° 25' 58''
- Constelații vecine
- Leul, Hidra, Cupa
Vizibilitate
Constelația Sextantul
Sextantul este o constelație a emisferei nordice și a celei sudice. Cea mai strălucitoare stea a sa este α Sextantis, care însă poate fi observată cu ochiul liber doar sub un cer întunecat. Constelația poate fi găsită cel mai ușor pe firmament cu ajutorul stelei Regulus. Steaua Regulus este cea mai strălucitoare stea a constelației Leul. La sud de steaua Regulus se află cea mai strălucitoare stea a constelației Sextantul, α Sextantis.
Istorie
Johannes Hevelius (1611–1687) a fost un astronom din Gdańsk, oraș care aparținea pe atunci Regatului Poloniei, și întemeietorul cartografiei Lunii. Constelația Sextantul a creat-o abia în anul 1687, cu puțin timp înainte de moarte, pentru atlasul său stelar „Firmamentum Sobiescianum”. Prin ea și-a imortalizat instrumentul preferat pentru măsurarea pozițiilor stelelor. Deși telescopul fusese deja inventat, Johannes Hevelius a susținut până la sfârșitul vieții explorarea firmamentului cu ochiul liber. Sextantul este un instrument de vizare. Cu el se pot măsura distanțe unghiulare de până la 60 de grade, adică exact o șesime (lat. sextans) dintr-un cerc complet. Pentru măsurarea și cartografierea Lunii, însă, chiar și Hevelius a folosit un telescop. Atlasul său stelar a apărut abia după moartea sa. A doua sa soție, Elisabeth Koopmann, care făcuse cercetări împreună cu Johannes Hevelius cât timp acesta trăise, i-a terminat lucrarea și a publicat-o în anul 1690. Constelațiile introduse de Johannes Hevelius se află toate în regiuni cu stele destul de slab luminoase. Este vorba de constelațiile Șopârla, Vulpea, Câinii de Vânătoare, Leul Mic, Linxul, Scutul și Sextantul. Soția sa, Elisabeth Koopmann, a fost una dintre primele femei ale căror realizări în astronomie au fost recunoscute. Și astăzi este considerată mama diagramelor lunare.
