Constelația Hidra Australă

Hidra Australă (Hydrus)
Hidra Australă · Cea mai strălucitoare stea: β HydriVezi constelația în registrul stelelor

Fișă

Denumire latină
Hydrus (Hyi)
Cea mai strălucitoare stea
β Hydri (β Hyi)
Magnitudine aparentă
2,80 mag
Catalogul Hipparcos
HIP 2021
Suprafață
243 deg² (locul 61 din 88)
Ascensie dreaptă
0h 06m 08s până la 4h 35m 11s
Declinație
-82° 03' 52'' până la -57° 50' 54''
Constelații vecine
Eridanul, Phoenix, Tucanul, Octantul, Platoul, Peștele de Aur, Reticulul, Orologiul

Vizibilitate

Cerul nordicBerlin
Cerul sudicSydney
vizibilăparțial vizibilănevizibilăora 22, ora locală, în cel puțin o zi a lunii

Constelația Hidra Australă

Hidra Australă este o constelație a emisferei sudice. Este circumpolară față de Polul Sud. Asta înseamnă că stelele sale se află atât de aproape de polul ceresc, încât, văzute din Sydney, nu apun niciodată. Astfel, constelația se află acolo deasupra orizontului pe tot parcursul anului. Cea mai strălucitoare stea a constelației este steaua β Hydri. Capul șarpelui de apă este reprezentat de α Hydri.

Constelația Hidra Australă se află în apropierea Norului Mic al lui Magellan (NGC 292), care, în condiții optime, este vizibil chiar cu ochiul liber. Norul lui Magellan a fost numit după navigatorul portughez Ferdinand Magellan, deoarece a devenit cunoscut în Europa prin călătoria sa în jurul lumii. Este vorba de o galaxie satelit a Căii Lactee, o galaxie pitică neregulată (un sistem stelar extragalactic [un sistem stelar aflat în afara galaxiei noastre]). Oficial, Norul Mic al lui Magellan se află însă în constelația Tucanul.

Istorie

În timp ce constelațiile emisferei nordice erau cunoscute încă din Antichitate și se sprijină pe cele mai diverse mitologii, multe constelații ale emisferei sudice au rămas multă vreme fără nume. Abia în secolul al XVI-lea au început astronomii să se ocupe de ele. Între 1595 și 1597, navigatorii olandezi Pieter Dirkszoon Keyser (cârmaci-șef) și Frederick de Houtman (fratele căpitanului) au cartografiat firmamentul sudic în cursul unei expediții, din însărcinarea lui Petrus Plancius. Influențați de experiențele călătoriei lor spre Indiile de Est, au denumit o duzină de constelații: Cameleonul, Musca, Peștele Zburător, Indianul, Cocorul, Pasărea Paradisului, Păunul, Phoenix, Peștele de Aur, Hidra Australă, Triunghiul Austral și Tucanul.

Constelația Hidra Australă este cunoscută și sub numele de Hidra Mică sau Hidra Masculină. Este perechea sudică a constelației Hidra (cea mai mare constelație a cerului). Denumirea constelației Hidra Australă a fost consfințită când astronomul Johann Bayer a preluat, în anul 1603, numele „Hydrus” pentru constelație în atlasul său ceresc „Uranometria”.