Fișă
- Denumire latină
- Chamaeleon (Cha)
- Cea mai strălucitoare stea
- α Chamaeleontis (α Cha)
- Magnitudine aparentă
- 4,06 mag
- Catalogul Hipparcos
- HIP 40702
- Suprafață
- 132 deg² (locul 79 din 88)
- Ascensie dreaptă
- 7h 26m 37s până la 13h 56m 27s
- Declinație
- -83° 11' 46'' până la -75° 17’ 24''
- Constelații vecine
- Carena, Peștele Zburător, Platoul, Octantul, Pasărea Paradisului, Musca
Vizibilitate
Constelația Cameleonul
Cameleonul este o constelație a emisferei sudice. Este circumpolară față de Polul Sud. Asta înseamnă că stelele sale se află atât de aproape de polul ceresc, încât, văzute din Sydney, nu apun niciodată. Astfel, constelația se află acolo deasupra orizontului pe tot parcursul anului. Cea mai strălucitoare stea a sa, α Chamaeleontis, reprezintă ochiul cameleonului.
Constelația Cameleonul se află la sud de constelația Crucea, chiar lângă polul sud ceresc. Încă din secolul al XVI-lea, constelația Crucea le servea navigatorilor drept punct de orientare. Stelele sale formează o cruce vizibilă cu ochiul liber.
Istorie
În timp ce constelațiile emisferei nordice erau cunoscute încă din Antichitate și se sprijină pe cele mai diverse mitologii, multe constelații ale emisferei sudice au rămas multă vreme fără nume. Abia în secolul al XVI-lea au început astronomii să se ocupe de ele. Între 1595 și 1597, navigatorii olandezi Pieter Dirkszoon Keyser (cârmaci-șef) și Frederick de Houtman (fratele căpitanului) au cartografiat firmamentul sudic în cursul unei expediții, din însărcinarea lui Petrus Plancius. Influențați de experiențele călătoriei lor spre Indiile de Est, au denumit o duzină de constelații: Cameleonul, Musca, Peștele Zburător, Indianul, Cocorul, Pasărea Paradisului, Păunul, Phoenix, Peștele de Aur, Hidra Australă, Triunghiul Austral și Tucanul.
Pe hărțile cerului apărute cu puțin înainte de 1600, Cameleonul a fost reprezentat cu limba țâșnind din gură. Cei doi navigatori olandezi l-au pus probabil în legătură cu constelația sa vecină, Musca, care mai târziu s-a numit timp de aproape două secole Albina. Se poate presupune că au întâlnit această creatură asemănătoare iguanei în anul 1595, în Madagascar, și au fost atât de fascinați de limba ei care țâșnește, încât au denumit o constelație după acest animal și o alta după prada lui. Nici faptul că i-au atribuit Cameleonului pe cea mai puțin vizibilă dintre cele două constelații nu este, probabil, o întâmplare. Căci cameleonul este în stare să se adapteze în mare măsură mediului înconjurător și să-și surprindă prada din senin. Totuși, constelația Cameleonul nu va rămâne mereu mai discretă decât prada sa. Prin partea estică a constelației se întind mai mulți nori moleculari, care conțin suficientă materie pentru mii de stele noi și au format deja sute de embrioni stelari. Când aceste „stele-bebeluș” vor străluci, peste câteva milioane de ani, suficient de puternic, Cameleonul va fi aproape la fel de interesant ca prada sa.
