Fișă
- Denumire latină
- Pavo (Pav)
- Cea mai strălucitoare stea
- Peacock (α Pav)
- Magnitudine aparentă
- 1,94 mag
- Catalogul Hipparcos
- HIP 100751
- Suprafață
- 378 deg² (locul 44 din 88)
- Ascensie dreaptă
- 17h 40m 40s până la 21h 32m 44s
- Declinație
- -74° 58' 28'' până la -56° 35' 19''
- Constelații vecine
- Telescopul, Altarul, Pasărea Paradisului, Octantul, Indianul
Vizibilitate
Constelația Păunul
Păunul este o constelație a emisferei sudice. Este circumpolară față de Polul Sud. Asta înseamnă că stelele sale se află atât de aproape de polul ceresc, încât, văzute din Sydney, nu apun niciodată. Astfel, constelația se află acolo deasupra orizontului pe tot parcursul anului. Cea mai strălucitoare stea a sa, α Pavonis, este cunoscută și ca Peacock (păun) și, prin strălucirea ei impresionantă, reprezintă ochiul radiant al păunului.
Istorie
În timp ce constelațiile emisferei nordice erau cunoscute încă din Antichitate și se sprijină pe cele mai diverse mitologii, multe constelații ale emisferei sudice au rămas multă vreme fără nume. Abia în secolul al XVI-lea au început astronomii să se ocupe de ele. Între 1595 și 1597, navigatorii olandezi Pieter Dirkszoon Keyser (cârmaci-șef) și Frederick de Houtman (fratele căpitanului) au cartografiat firmamentul sudic în cursul unei expediții, din însărcinarea lui Petrus Plancius. Influențați de experiențele călătoriei lor spre Indiile de Est, au denumit o duzină de constelații: Cameleonul, Musca, Peștele Zburător, Indianul, Cocorul, Pasărea Paradisului, Păunul, Phoenix, Peștele de Aur, Hidra Australă, Triunghiul Austral și Tucanul. Păunii exotici din Asia de Sud-Est le lăsaseră navigatorilor olandezi o impresie atât de puternică, încât au recunoscut această pasăre fabuloasă pe cerul nopții. Johann Bayer a preluat constelația în anul 1603 în atlasul său ceresc Uranometria.
Mitologie
Păunul este una dintre puținele constelații sudice care se pot sprijini pe o mitologie grecească. Astfel, stă scris că Zeus se îndrăgostise de Io, fiica zeului-râu Inachos. Pentru a o ascunde de soția sa geloasă, Hera, a transformat-o într-o vacă albă. Însă Hera a ghicit planul și a cerut vaca în dar. Ca să nu trezească bănuieli, Zeus a trebuit să-i împlinească dorința. Hera i-a poruncit uriașului Argos să o păzească neîncetat pe iubita soțului ei. Argos avea 100 de ochi, dintre care dormeau mereu doar doi. Zeus l-a trimis atunci pe fiul său Hermes să o elibereze pe Io. Acesta l-a adormit pe Argos cântând din flaut și i-a tăiat capul. Io a putut fugi și, la scurt timp după aceea, și-a recăpătat înfățișarea omenească. Drept cinstire deosebită, Hera a așezat ochii lui Argos pe penajul păunului, căci în lumea mitologică păunii erau animalele sacre ale Herei. Modelul lor maiestuos este până astăzi o trăsătură aparte a acestor păsări.
