Constelația Cocorul

Cocorul (Grus)
Cocorul · Cea mai strălucitoare stea: AlnairVezi constelația în registrul stelelor

Fișă

Denumire latină
Grus (Gru)
Cea mai strălucitoare stea
Alnair (α Gru)
Magnitudine aparentă
1,74 mag
Catalogul Hipparcos
HIP 109268
Suprafață
366 deg² (locul 45 din 88)
Ascensie dreaptă
21h 27m 43s până la 23h 27m 04s
Declinație
-56° 23' 27'' până la -36° 18' 46''
Constelații vecine
Peștele Austral, Microscopul, Indianul, Tucanul, Phoenix, Sculptorul

Vizibilitate

Cerul nordicBerlin
Cerul sudicSydney
vizibilăparțial vizibilănevizibilăora 22, ora locală, în cel puțin o zi a lunii

Constelația Cocorul

Cocorul este o constelație a emisferei sudice. Cea mai strălucitoare stea a sa poartă numele arab Alnair (cea strălucitoare din coada peștelui). Ea reprezintă una dintre aripile cocorului. Denumirea celei mai strălucitoare stele se explică prin faptul că, până la începutul secolului al XVII-lea, steaua a aparținut constelației Peștele Austral.

Istorie

În timp ce constelațiile emisferei nordice erau cunoscute încă din Antichitate și se sprijină pe cele mai diverse mitologii, multe constelații ale emisferei sudice au rămas multă vreme fără nume. Abia în secolul al XVI-lea au început astronomii să se ocupe de ele. Între 1595 și 1597, navigatorii olandezi Pieter Dirkszoon Keyser (cârmaci-șef) și Frederick de Houtman (fratele căpitanului) au cartografiat firmamentul sudic în cursul unei expediții, din însărcinarea lui Petrus Plancius. Influențați de experiențele călătoriei lor spre Indiile de Est, au denumit o duzină de constelații: Cameleonul, Musca, Peștele Zburător, Indianul, Cocorul, Pasărea Paradisului, Păunul, Phoenix, Peștele de Aur, Hidra Australă, Triunghiul Austral și Tucanul.

În Antichitate, stelele Cocorului erau însă socotite încă parte a constelației Peștele Austral și au fost reluate abia în anul 1598 de Petrus Plancius, pe globul său ceresc, sub numele „Krane Grus” (în olandeză și latină, „cocor”). Petrus Plancius cunoștea această pasăre și grupul de stele din însemnările celor doi navigatori olandezi Pieter Dirkszoon Keyser și Frederick de Houtman. În anul 1603, astronomul german Johann Bayer a preluat constelația drept Cocorul în atlasul său ceresc „Uranometria”. Numele „Phoenicopterus” (flamingo), apărut mai târziu și care se datorează probabil tot lui Plancius, nu s-a impus.