
Fișă
- Denumire latină
- Corona Australis (CrA)
- Cea mai strălucitoare stea
- Alfecca Meridiana (α CrA)
- Magnitudine aparentă
- 4,22 mag
- Catalogul Hipparcos
- HIP 94114
- Suprafață
- 128 deg² (locul 80 din 88)
- Ascensie dreaptă
- 17h 58m 30s până la 19h 19m 05s
- Declinație
- -45° 30' 59'' până la -36° 46' 43''
- Constelații vecine
- Săgetătorul, Scorpionul, Altarul, Telescopul
Vizibilitate
Constelația Coroana Australă
Coroana Australă este o constelație mică și foarte discretă a emisferei sudice. Cea mai strălucitoare stea a constelației poartă numele Alfecca Meridiana. O parte a acestui nume este probabil de origine arabă veche și înseamnă cam „cel frânt”, un inel frânt de stele.
Constelația se află imediat la sud de constelația Săgetătorul, în apropierea așa-numitului „Teapot”. În țările de limbă engleză, cele mai strălucitoare stele ale constelației Săgetătorul sunt numite și Ceainicul, deoarece chiar formează această figură. Sub Ceainic, constelația Coroana Australă poate fi recunoscută ușor.
Mitologie
Nu s-a păstrat o legendă antică proprie despre Coroana Australă; abia mai târziu a fost pusă în legătură cu Dionysos și cu mama lui, Semele. Semele era fiica regelui Cadmos al Tebei. Zeus, părintele zeilor, voia cu orice preț să înceapă o aventură cu ea și a luat pentru aceasta înfățișarea unui muritor. Când soția sa, Hera, a aflat, s-a transformat într-o vecină a Semelei și a semănat îndoieli cu privire la iubitul acesteia. Semele era între timp însărcinată în luna a șasea și, după discuția cu vecina, i-a cerut iubitului să-i arate adevărata sa înfățișare. Când Zeus a refuzat însă, ea l-a alungat din patul ei. Furios, el s-a arătat în toată măreția sa divină. Semele a fost lovită de un fulger, s-a prăbușit la pământ și a ars. Copilul nenăscut a fost cusut în coapsa lui Zeus până la naștere. Copilul era Dionysos (printre altele zeul vinului, al bucuriei, al fertilității și al nebuniei). El este considerat și „cel născut de două ori”. Când Zeus și-a deschis din nou coapsa după trei luni, a avut loc „a doua naștere” a copilului, prin care i-au fost întemeiate și divinitatea, și nemurirea. De-a lungul vieții, el a înfruntat grozăviile Infernului pentru a salva sufletul mamei sale. Zeii au acceptat în cele din urmă să elibereze sufletul mamei sale și l-au așezat pe firmament sub forma unei cununi de mirt. Cununa ei a devenit constelația Coroana Australă. Zeul Dionysos este adesea asociat și cu mirtul, un arbust veșnic verde din zona mediteraneană. Adepții săi purtau de regulă cununi de mirt pe cap, iar din recunoștință pentru salvarea sufletului mamei sale, el a lăsat mirt în Hades.
Zeul Dionysos era căsătorit cu Ariadna, fiica regelui Minos al Cretei. La nunta lor, Ariadna a purtat o coroană cu totul deosebită. Aceasta fusese făurită de Hefaistos, zeul focului, și era împodobită cu pietre prețioase din India. După cununie, zeul Dionysos a aruncat de bucurie coroana spre cer, unde nestematele ei s-au transformat în stele scânteietoare și au format constelația Coroana Boreală.
