Fișă
- Denumire latină
- Apus (Aps)
- Cea mai strălucitoare stea
- α Apodis (α Aps)
- Magnitudine aparentă
- 3,83 mag
- Catalogul Hipparcos
- HIP 72370
- Suprafață
- 206 deg² (locul 67 din 88)
- Ascensie dreaptă
- 13h 49m 51s până la 18h 27m 28s
- Declinație
- -83° 07' 12'' până la -67° 28' 48''
- Constelații vecine
- Triunghiul Austral, Compasul, Musca, Cameleonul, Octantul, Păunul, Altarul
Vizibilitate
Constelația Pasărea Paradisului
Pasărea Paradisului este o constelație a emisferei sudice. Este circumpolară față de Polul Sud. Asta înseamnă că stelele sale se află atât de aproape de polul ceresc, încât, văzute din Sydney, nu apun niciodată. Astfel, constelația se află acolo deasupra orizontului pe tot parcursul anului.
Constelația este slabă și nu se distinge ușor pe firmament. Ea se află între polul sud ceresc și constelația Triunghiul Austral. Stelele principale ale Păsării Paradisului se află la doar aproximativ 13° de pol. Cea mai strălucitoare stea a sa, α Apodis, reprezintă penele cozii păsării paradisului.
Istorie
În timp ce constelațiile emisferei nordice erau cunoscute încă din Antichitate și se sprijină pe cele mai diverse mitologii, multe constelații ale emisferei sudice au rămas multă vreme fără nume. Abia în secolul al XVI-lea au început astronomii să se ocupe de ele. Între 1595 și 1597, navigatorii olandezi Pieter Dirkszoon Keyser (cârmaci-șef) și Frederick de Houtman (fratele căpitanului) au cartografiat firmamentul sudic în cursul unei expediții, din însărcinarea lui Petrus Plancius. Influențați de experiențele călătoriei lor spre Indiile de Est, au denumit o duzină de constelații: Cameleonul, Musca, Peștele Zburător, Indianul, Cocorul, Pasărea Paradisului, Păunul, Phoenix, Peștele de Aur, Hidra Australă, Triunghiul Austral și Tucanul.
Navigatorii ar fi putut întâlni pasărea paradisului în pădurile tropicale umede din Noua Guinee, în Moluce (un arhipelag indonezian) sau în nordul tropical al Australiei. Masculii păsărilor paradisului au un penaj viu colorat și lucios și pene ale cozii extrem de lungi, cu care încearcă să atragă atenția femelelor. Multă vreme, europenii au cunoscut aceste pene doar ca podoabe pe pălăriile de damă de lux. Numele Apus (genitiv Apodis) vine din grecescul ápous („fără picioare”), deoarece pieile păsărilor paradisului ajungeau în Europa fără picioare. Johann Bayer a inclus constelația în atlasul său ceresc în anul 1603, sub numele „Apis Indica”. El a preluat numele de pe globul lui Petrus Plancius din 1598. „Apis” (albină) era acolo, probabil, o greșeală de tipar în loc de „Avis” (pasăre); se avea în vedere „Pasărea Indiană”. Astăzi s-a impus însă denumirea sa originară, Pasărea Paradisului.
