Starling.ro Blog

Balanţa nu este cea mai bine definită constelaţie de pe cer, deşi conţine un sistem binar de stele. Ea poate fi observată în emisfera nordică din ianuarie în iulie. Deşi este formată din stele slabe, cea mai strălucitoare stea a sa este Zuben el-Schamali ( "gheara de nord"). Privitorii neexperimentaţi pot găsi dificil să vadă formă Balanţei pentru că de multe ori e nevoie de imaginaţie pentru a o identifica. Soarele apare în constelaţia această de la 31 octombrie până la 23 noiembrie, iar Balanţa este bine-cunoscută ca un semn al zodiacului.
 
Formă şi poziţie:
Balanţa se află între Fecioara (la est) şi Scorpion (la vest). Zuben el-Schamali este cea mai vizibilă stea formând baza formei de balanţă. Această stea este un pitic albastru şi este aşezată exact pe eclipticul aparent al cerului. De menţionat pentru această constelaţie este Alpha Librae care este un sistem binar de stele. Poate fi observat relativ uşor de pe Pământ cu un binoclu.
 
Ascensia dreaptă: 14h 21m la 16h 02m
Declinaţia: -30 la 0°
 
Cea mai luminoasă stea: Beta Librae (Zuben el-Schemali)
 
Mitologie:
Vechii sumerieni cunoşteau această constelaţie sub numele Balanţa deşi originile numelui sunt neclare. Unii suspectează că numele se poate referi la echinocţiul de toamnă, care la acea vreme a fost atunci când Soarele a trecut prin constelaţia această şi lungimile zilei şi a nopţii au fost "echilibrate". Ar putea fi, de asemenea, derivat din forma braţelor balanţei utilizate de către colectorii de taxe la acel moment. Atât babilonienii cât şi grecii fac referire la constelaţia această ca la "ghearele de Scorpion ". Romanii, mai târziu, au identificat Balanţa că fiind balanţa dreptăţii deţinute de zeita Astraea.
 
Semnificaţie astrologică: Oamenii născuţi sub acest semn sunt, în general, consideraţi cu mintea deschisă şi inteligenţi. Adesea urmăresc multe proiecte cu entuziasm dar pot părea puţin lipsiţi de echilibru. Diplomaţia şi dorinţa de a-i ajuta pe alţii îi fac să fie priviţi cu afecţiune. Elementul lor este aerul.
 
Cel mai bun timp să fie observată: Primăvara
 
Constelaţii vecine: Fecioara, Omul cu şarpele, Scorpionul, Lupul

Vulpea, sau "Fox Vulpecula", cum mai este numită, este o constelaţie foarte slabă din emisfera nordică. Este recunoscută după o linie deschisă ce reprezintă linia spatelui unei vulpi, de la nas la coadă.
 
Formă şi poziţie:
Vulpea este situată între Lebăda (dreapta sus) şi Săgeata (stânga jos). Nici una dintre stelele nu este mai luminoasă decât clasa de mărime 4, dar se întinde peste Calea Lactee, ceea ce o face interesantă de observat. Vulpea conţine un număr de grupări deschise uşor de văzut. Speciale sunt "Planetary Nebula M 27" şi "Collinder 399". Cea mai strălucitoare stea din această constelaţie este un gigant roşu numit Anser.
 
Ascensia dreaptă: 18h 57m la 21h 30m
Declinaţia: +19 la +29 grade
 
Cea mai strălucitoare stea: Anser (Alpha Vulpeculae)
 
Mitologie:
Constelaţia Vulpea a fost clasificată pentru prima dată în 1690, astfel încât aceasta nu este parte a unui fond mitologic. În trecut a fost "Vulpea şi gâsca", dar gâsca nu mai este o constelaţie. Din păcate, nu există nici o indicaţie a unei conexiuni mitologice între aceste două animale. Cu toate acestea, ar putea fi în legătură cu Zeus, la fel ca alte animale, ca o consolare a sacrificării lor în luptă. Dacă vulpea şi gâsca sunt împreună într-o constelaţie este necunoscut pentru noi chiar şi acum, din păcate.
 
Cel mai bun anotimp pentru observare: Vara
 
Constelaţii vecine: Lebăda, Lira, Hercule, Săgeata, Definul, Pegas

Constelaţia Calul mic este, de asemenea, cunoscută sub numele de "Mânzul", şi constă doar din patru stele vizibile, care nu impresionează prea mult. Forma constelaţiei este ca cea a unui cal mic, şi doar una dintre stelele sale este mai luminoasă de 4.
 
Formă şi poziţie:
Constelaţia Calul mic este una dintre cele mai mici constelaţiile de pe cer, singura mai mică decât ea fiind Crucea Sudului. Alături de această constelaţie veţi găsi constelaţia Pegas.
 
Ascensia dreaptă: 20h 56m la 21h 26m
Declinaţia: +2 la +13 grade
 
Cea mai strălucitoare stea: Alpha Equulei (Kitalpha)
 
Mitologie:
În mitologia greacă, un mit asociază această constelaţie cu mânzul Celeris (însemnând "rapiditate" sau "viteză"), care a fost puiul sau fratele calul înaripat Pegas. Celeris a fost dat lui Castor de Mercur. Alte mituri spun că este calul lovit de tridentul lui Poseidon, în timpul concursului dintre el şi Atena, atunci când se decidea care este cel mai bun. Deoarece această secţiune de stele se ridică pe cer înaintea lui Pegas, este adesea numit Equus Primus, sau primul cal.
 
Cel mai bun anotimp pentru observare: Toamna
 
Constelaţii vecine: Pegas, Delfinul, Vărsătorul

Definul este o constelaţie mică, cu o formă de diamant distinctă, vizibilă spre nord. Poate fi observată la est de proemintenta stea Altair, parte a constelaţiei Vulturul. Prietenosul Delfin sare peste Altair, spre rai.
 
Formă şi poziţie:
Această constelaţie este localizată în Calea Lactee şi se recunoaşte mai ales datorită formei ei compacte. Un diamant de stele formează corpul delfinului şi o a cincea stea reprezintă coada sa. La fel ca Orion, Delfinul se află aproape de ecuatorul ceresc şi poate fi văzut de oriunde din lume, mai puţin Antactica.
 
Ascensia dreaptă: 20h 14m la 21h 08m
Declinaţia: +2 la 21 grade
 
Cea mai luminoasă stea: Beta Delphini (Rotanev)
 
Mitologie:
Mitologia Delfinului spune de Arion din Lesbos, un poet grec celebru şi muzician, care a adunat o colecţie masivă de comori. Pe timpul unei călătorii pe mare, echipajul său de marinari l-a trădat pentru averea sa, indeplinandu-i o ultima dorinţă: să îşi cânte un ultim cântec. În timp ce cânta frumos melodia, a fost aruncat în mare, dar a fost apoi salvat de un delfin care l-a dus în ceruri, purtându-l pe spate. Arion, lira sa şi delfinul au acum un loc permanent în cerul înstelat. O altă legendă menţionează pe zeului mării Poseidon şi proaspătă lui soţie Amphitrite, care a fugit în Munţii Atlas pentru a-şi proteja virginitatea. Poseidon a trimis un delfin, ca cercetaş, spre a o convinge pe Amphitrite să se întoarcă. Când a adus-o cu succes-o înapoi, zeul a acordat delfinul un loc în ceruri şi aşa s-a născut constelaţia.
 
Cel mai bun timp să fie observată: Vara
 
Constelaţii vecine: Vulpea, Săgeata, Vuturul, Vărsătorul, Pegasus, Calul mic

Una dintre cele mai frumoase constelaţii de pe cerul nopţii este Lebăda, ştiută şi drept Cygnus. Lebăda este foarte elegantă şi are aripi mari ce în mişcare alunecă pe Calea Lactee. Datorită formei sale, este deseori numită Crucea Nordului. Constelaţia este una din cele 48 de constelaţii antice, care au fost menţionate de Ptolemeu. Telescopul spaţial "Kepler" a descoperit recent o altă "Lebădă", la aproximativ 2000 de ani lumină distanţă, într-un alt sistem solar care cuprinde şase planete.
 
Formă şi poziţie:
Cele două linii de stele dau o impresie uimitoare acestei constelaţii. Cea mai luminoasă stea, Deneb, reprezintă coada iar restul reprezintă lebăda şi lungul ei gât întins. Pe lângă Lebădă trece banda luminoasă a Căii Lactee iar asta face din ea o suprafaţă de observaţie foarte interesantă.
 
Ascensia dreaptă: 19h 07m până la 22h 03m
Declinaţia: +27 până la +61 grade
 
Cea mai luminoasă stea: Deneb (Alpha Cygni)
 
Mitologie:
Se spune că zeul grec Zeus a sedus-o pe Leda după ce acesta se transformase într-o lebădă. Zeii se transformau deseori în animale, pentru a nu fi recunoscuţi drept zei. Leda era soţia regelui spartan Tyndarus şi au petrecut noaptea împreună. Mai târziu, ea a depus două ouă, unul de natură divină, iar celălalt era uman, deci muritor. Din oul divin au ieşit Elena şi Polux. Despre Elena, ştim că era considerată cea mai frumoasă femeie a timpului ei. Frumuseţea ei era aşa de impresionantă, încât fiecare om care o vedea pe Elena, dorea să o aibă. Chiar de la 12 ani, ea a fost răpită de Tezeu şi Piritus şi apoi eliberată de către fraţii ei. Din celălalt ou, au ieşit Clitemnestra şi fratele geamăn al lui Polux, Castor. Pentru a onora această dublă procreaţie, Lebădă a fost aşezată pentru vecie în ceruri.
 
Cel mai bun anotimp pentru observaţie: Vara
 
Constelaţii vecine: Regele Etiopiei, Dragonul, Lira, Şopârla, Vulpea, Pegas

Vulturul este o constelaţie uimitoare pe care o putem vedea vara şi iarna în emisfera nordică. Este în acelaşi plan cu Calea Lactee. Steaua sa principală, Altair, este de 10 ori mai luminoasă decât Soarele, ceea ce o face să fie extrem de proeminentă pe cer.
 
Formă şi poziţie:
Steaua principală a Vulturului, Altair (α Aquilae), este foare strălucitoare şi proeminentă. Formează o parte a triunghiului solar extins. În imediata vecinătate se află stelele stralucioare Tarazed (γ Aquilae) şi Alschain (β Aquilae). Acestea 3, împreună, formează capul vulturului. Restul de stele iau forma aripilor întinse.
 
Ascensia dreaptă: 18h 40m la 20h 35m
Declinaţia: -12 la 8 grade
 
Cea mai strălucitoare stea: Altair are o magnitudine aparentă de 0.8m. Împreună cu stelele Deneb (Alpha Cygni) din constelaţia Lebăda şi Vega (Alpha Lyrae) formează aşa numitul Triunghi de vară.
 
Mitologie:
Printre cele douăsprezece munci ale lui Hercule a fost şi procurarea merelor de aur ale lui Hesperides. De-a lungul drumului, eroul a descoperit pe nefericitul Prometeu, care era legat de o stâncă. Tatăl zeilor, Zeus, a impus pedeapsa pentru că, împotriva voinţei lui, Prometeu a ajutat omenirea, aducându-le foc şi iluminare. Vulturul venea în fiecare zi, scotea o bucată de ficat al lui Prometeu şi o mânca. Hercule a ucis vulturul cu o săgeata şi l-a eliberat pe Prometeu din agonia lui.
 
Cel mai bun timp să fie observată: Vara
 
Constelaţii vecine: Vărsătorul, Delfinul, Săgeata, Hercule, Şarpele, Scutul, Săgetătorul, Capricornul

Constelaţia Fecioarei este o constelaţie foarte mare, localizată chiar pe ecliptic (linia pe care Soarele o urmăreşte de-a lungul cerului pe o perioadă de un an); din acest motiv aparţine celor 12 semne ale Zodiacului. Una dintre cele mai remarcabile caracteristici ale constelaţiei Fecioarei este marele mănunchi de galaxii, conţinând aproximativ 2000 de galaxii.
 
Formă şi poziţie:
Constelaţia Fecioarei este o constelaţie deosebit de mare, fiind întrecută doar de constelaţia Hidra. Fecioara este poziţionată între constelaţia Leul (Leo) şi constelaţia Balanţa(Libra). În formaţie, constelaţia Fecioara apare ca o femeie care şede.
 
Ascensia dreaptă: 11h 37m la 15h 11m
Declinaţia: -23 la +14°
 
Cea mai luminoasă stea: Spica
 
Mitologie:
Există două mituri populare care explică originea constelaţiei Fecioara. În mitul grecesc, Persefona, zeiţă fertilităţii, care era virgină, este răpită într-o zi de către Hades, zeul Lumii de Jos. Mama ei, Demetra, încearcă fin zadar să o găsească şi, într-un act de disperare, distruge recolta. În efortul de a o calma, Hades o lasă pe Persefona să se întoarcă în fiecare an, în primăvară, pentru a o ajută cu recolta. Acest fapt explică apariţia constelaţiei Fecioarei, care este vizibilă doar din luna martie până în august, în fiecare an. Continuând cu tema virginităţii, zeita Astrea, fiica lui Zeus, Regele Zeilor, ajunge să fie obosită de războaiele omenirii şi se decide să urce la ceruri, devenind în acest mod constelaţia Fecioarei, unde ţine balanţa puterii (Libra) în mâinile sale.
 
Semnificaţie astrologică: Zodia Fecioarei este zodie de pământ şi, ca toate semnele de pământ, oamenii din această zodie sunt cu picioarele pe pământ şi pragmatici. Oamenii Fecioară, plac în special ordinea şi procedura, tind către perfecţionism şi sunt intoleranţi către comportamente frivole.
 
Cel mai bun timp să fie observată: Primăvara
 
Constelaţii vecine: Leul, Cupa, Corbul, Şarpe de mare, Balanţa, Şarpele, Boarul

Săgeata este o constelaţie care constă din doar câteva stele şi arată ca o săgeată în zbor. Acest lucru face ca această constelaţia să fie evidentă şi memorabilă. Săgeata este a treia cea mai mică dintre constelaţiile de pe cer. Pe de altă parte, a fost o constelaţie listată de Ptolemeu şi, prin urmare, este una dintre cele mai vechi constelaţii.
 
Formă şi poziţie:
Săgeata este în cer la nord de constelaţia Vărsătorului şi arată ca o săgeată care zboară de la vest la est. Este formată din patru stele de mărime 3 şi 4. Săgeata se află pe Calea Lactee, şi anume între constelaţiile Lebăda şi Vulturul. Alţi vecini ai constelaţiei sunt Vulpea, Hercule şi Delfinul.
 
Ascensia dreaptă: 18h 57m la 20h 20m
Declinaţia: +16 la +21 grade
 
Cea mai strălucitoare stea: Gamma Sagittae
 
Mitologie:
Prometeu, se spune, a furat focul din cer. Zeus l-a pedepsit pentru asta prinzându-l în deşertul Caucaz. El l-a legat de o stâncă deasupra unei prăpăstii. Fără a mânca, bea şi dormi, a trebuit să aştepte acolo ca un hoţ. În fiecare zi, un vultur numit Ethon, venea şi mânca din ficatul lui Prometeu. Ficatul se regenera zilnic, căci Prometeu era nemuritor. Mai apoi, eroul grec Heracles a venit şi a ucis vulturul cu o Sagitta (Săgeata); acesta este motivul pentru care are acum săgeata are un loc de onoare în cer. Totuşi, această este doar unul dintre multele mituri posibile ale acestei constelaţii. O altă reprezentare se referă la săgeata ca la lumina cosmică.
 
Cel mai bun anotimp pentru observare: Vara
 
Constelaţii vecine: Hercule, Vulturul, Delfinul

Lira este o constelaţie mică, dar distinctivă, care poate fi uşor văzută pe cerul de vară şi toamnă. Lira este în emisfera nordică. Poţi găsi această constelaţie destul de uşor, mai ales atunci când ştii că Lira este la nord de Calea Lactee. Numele constelaţiei vine de la un vechi instrument cu coarde, care este, de asemenea, numit lira.
 
Formă şi poziţie:
Lira are forma unui paralelogram uniform, coardele unei lire. La fel că steaua sa principală foarte luminoasă, Vega, lira este foarte frumoasă. Vega este cea de-a două cea mai strălucitoare stea din emisfera nordică şi a 5 a de pe tot cerul. Lira este situată la nord de Calea Lactee şi este relativ uşor de observat. În această constelaţie pot exista mai mulţi nori galactici diferiţi cu niveluri diferite de luminozitate.
 
Ascensia dreaptă: 18h 13m to 19h 28m
Declinaţia: +25 ° to +47 °
 
Cea mai strălucitoare stea: Alpha Lyrae (Wega)
 
Mitologie:
Lira este un instrument cu coarde şi se spune că a fost inventat de către Hermes, zeul grec. Acest instrument muzical a fost dat lui Apollo, fratele sau vitreg. Apollo a fost numit mai târziu Orfeu, celebrul cântăreţ cu instrumentul. Orfeu cu lira sa, a amăgit pe zeul Hades al lumii subterane pentru a o salva pe mireasa lui, Euridice, din această lume. Euridice a fost însă ucisă de o muşcătură de şarpe. Cu toate acestea, atunci când trebuia să părăseasca lumea subterană, Orfeu nu a ascultat de porunca ce i s-a dat, de a nu se uita înapoi. El a murit, iar la moartea sa, lira a fost plasată pe cer în onoarea sa.
 
Cel mai bun anotimp pentru observare: Vara
 
Constelaţii vecine: Dragonul, Hercule, Vulpea, Lebăda

Leul este o constelaţie izbitor de distinctivă pe cerul de primăvară. Pe lângă grandoarea pe care o împrumută cerului, are şi o semnificaţie astrologică pentru că este aşezată pe linia ecliptică, fiind unul dintre cele 12 semne zodiacale.
 
Formă şi poziţie:
Leul se distinge printr-o linie destul de curbată, care este, de asemenea, cunoscută sub numele de "secera". Această linie se spune că reprezintă coama leului. Astfel de stele strălucitoare ca Denebola, Regulus, Algieba (γ) şi δ Leonis formează corpului, în timp ce stelele μ ε şi ζ Leonis constituie capul. De asemenea, o pereche de stele binare notabile pot fi observate în constelaţia Leului.
 
Ascensia dreaptă: 12h 00m la 9h 15m
Declinaţia: +0 la +30°
 
Cea mai strălucitoare stea: Alpha Leonis (Regulus)
 
Mitologie:
În mitologia greacă această constelaţie a reprezentat "Leul din Nemea", care a devastat oraşe şi a locuit în imediata apropiere a oraşului Nemea. Mulţumită blănii lui extraordinare, leul a fost invulnerabil la orice atacuri - toate armele pur şi simplu au sărit înapoi odată ce au atins-o. Uciderea lui a fost una dintre muncile lui Heracle, cunoscut sub numele de "Hercule" - date de către Zeus, tatăl lui. După o încercare în care nu a reuşit să facă acest lucru cu o sabie, a strangulat leul cu mâinile goale. Mai târziu, Heracles a purtat blană şi a fost el însuşi invulnerabil. Zeus, cu toate acestea, a onorat Leul oferindu-i un loc pe cer.
 
Semnificaţie astrologică: Oamenii născuţi sub acest semn sunt consideraţi sociabili, cu încredere în sine şi binecuvântaţi cu succes. Generozitatea şi egoismul lor îi fac adesea lideri ideali. Dar sunt nu mai puţin buni la suflet, prin urmare au mulţi prieteni. Elementul lor este focul.
 
Cel mai bun timp să fie observată: Toamna
 
Constelaţii vecine: Pegasus, Calul mic, Delfinul, Vulturul, Capricornul, Peştele de sud, Sculptorul, Balena, Peştii